"În fond şi la urma urmei poate mai puţin contează ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Contează că au căzut oameni. Vinovaţi. Sau, marea majoritate, nevinovaţi. Inocenţi. Unii, de fapt, au murit chiar mai înainte de a se naşte. Au fost ucişi... Întocmai ca într-un accident. Accident al istoriei. Cum este războiul, de pildă. Şi, dacă mă gândesc bine, Revoluţia noastră tare a mai semănat cu un război. Cu un război ratat. Totuşi război, chiar dacă puţin mai ciudat. Care război nu s-a terminat, iată, nici astăzi. Deşi nu se mai aud rafalele de mitralieră războiul acesta continuă în sălile tribunalelor, în paginile ziarelor, în piaţă, pe unde nici nu-ţi trece prin gând. Şi care, aşa cum se derulează, ameninţă să nu se mai termine niciodată. Ştiţi ce frapează totuşi? Că în războaiele mondiale România a jertfit cu nonşalanţă, as zice, pe altarul ei, sute de mii de vieţi omeneşti. Români de-ai noştri. Şi, cu mici excepţii, o dată trasă ultima lovitură de tun, nu prea s-a făcut mare caz pentru vieţile pierdute, dimpotrivă. Mai exact tam-tam-ul mediatic a fost invers proporţional cu jertfele. Resemnaţi, ne-am grăbit să ne lingem rănile, am ridicat fruntea din ţărână, am iertat şi, culmea!, am şi uitat, şi am pornit mai departe. De aceea mă întreb şi întreb: Oare, să ne fi costat Revoluţia din decembrie 1989 mai mult decât cel de Al Doilea Război Mondial? Peste cinci ani probabil ca vom fi cu toţii mai aproape de un răspuns la o astfel de întrebare decât suntem azi. Aşa cum, în urma cu cinci ani eram mai departe decât suntem acum. Tocmai de aceea am decis să vă punem la dispoziţie paginile care urmează. Desigur, nu suntem decât o revistă, nu un oracol. Aşteptam totuşi şi punctele dumneavoastră de vedere. Nu ar fi exclus să aveţi dreptate.
Maior Dan GÎJU "
Acest articol a apărut în revista Viaţa militară (http://www.presamil.ro/)
şi poate fi citit la adresa: http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_199.html
sâmbătă, 22 decembrie 2007
Marinarii şi Revoluţia. La un pas de catastrofă
Lica Pavel scrie, în Viaţa militară, despre o carte, aparută sub semnătura viceamiralului (r ) Constantin lordache, intitulată: "ACŢIUNILE NAVELOR MARINEI MILITARE ÎN REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 - Mărturii ale unor participanţi", Ed. Exponto, Constanţa, 2004, 154 p.
"Acum când ştim că totul nu a fost decât o mare diversiune psihologică, jucată cu cele mai moderne mijloace tehnice, poate se vor găsi unii care să critice sau să ironizeze acţiunile noastre la Revoluţie. Dar faptul că eram hotarâţi să luptam nu-l poate nega nimeni ".
Este fraza de final a mărturiei şefului de stat major de atunci, amiralul (r) Gheorghe Anghelescu
"Adunând în paginile cărţii sale mărturiile unor participanţi direcţi la acţiunile Marinei Militare în decembrie 1989, viceamiralul (r) Constantin Iordache convinge cititorul că luptătorii apelor au fost în totalitate de partea Revoluţiei, hotărâţi să lupte, cum se exprima unul dintre comandanţii de atunci. Cartea ar fi stârnit, însa şi mai mare interes dacă semnatarul ei ar fi reprodus şi dialogurile sale telefonice cu generalii Milea şi Guşe. "
Mai multe despre această carte, la adresa:
http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_205.html
"Acum când ştim că totul nu a fost decât o mare diversiune psihologică, jucată cu cele mai moderne mijloace tehnice, poate se vor găsi unii care să critice sau să ironizeze acţiunile noastre la Revoluţie. Dar faptul că eram hotarâţi să luptam nu-l poate nega nimeni ".
Este fraza de final a mărturiei şefului de stat major de atunci, amiralul (r) Gheorghe Anghelescu
"Adunând în paginile cărţii sale mărturiile unor participanţi direcţi la acţiunile Marinei Militare în decembrie 1989, viceamiralul (r) Constantin Iordache convinge cititorul că luptătorii apelor au fost în totalitate de partea Revoluţiei, hotărâţi să lupte, cum se exprima unul dintre comandanţii de atunci. Cartea ar fi stârnit, însa şi mai mare interes dacă semnatarul ei ar fi reprodus şi dialogurile sale telefonice cu generalii Milea şi Guşe. "
Mai multe despre această carte, la adresa:
http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_205.html
Muniţie folosită în zilele Revoluţiei
Reacţii ale publicaţiilor din străinătate
Bogdan Oproiu, citind presa străină, alege:
Washingtonpost.com
Cotidianul american scria pe 23 decembrie 1989 despre bucuria romanilor ce trăiesc peste ocean la aflarea veştii fugii dictatorului Ceauşescu, după ce, doar cu câteva zile mai înainte, fuseseră revoltaţi de ştirile care anunţau reprimarea mişcărilor de protest din Timişoara. Jubilarea ia locul revoltei, este expresia prin care jurnalistul de la Washington Post reflecta starea emoţională a emigranţilor români.
Le Monde.fr
Pe 9 ianuarie 1990, Le Monde surprinde reacţia sovietică cu privire la evenimentele din ţara noastră, citându-l pe Eduard Sevarnadze: “Revoluţia română este perfect compatibilă cu a noastră”. Ministrul de externe al URSS nu îşi declara nici cea mai mică rezervă atunci când adresa cele mai bune urări “noilor conducători ai României”.
În acelaşi jurnal francez, de altfel, pe 29 decembrie 1989, apăruse un interesant articol în care se făceau precizări despre susţinerea de care se bucura revoluţia română la moldovenii de peste Prut. Citând agenţia iugoslavă Taniug, Le Monde titra că peste cinci mii de voluntari, membri ai Frontului Naţional Moldovenesc, erau pregătiţi să vină în ajutorul revoluţionarilor români, în ciuda faptului că URSS declarase că nu dorea să se implice, în nici un fel, în România.
Los Angeles Times
Reconstrucţia Guvernului României după recenta schimbare de regim a fost analizată într-un articol publicat în LA Times, pe 14 ianuarie 1990, sub semnătura lui Petre Popescu, unde se vorbeşte despre dificultăţile - inerente, de altfel - ale unei astfel de schimbări politice majore.
The New York Times
Dizidentul polonez Adam Michnik este autorul unei analize politice apărute în New York Times, pe 11 martie 1990, şi care tratează problema schimbării de regim din Europa de Est. ”Sistemul care s-a autoproclamat viitorul omenirii a fost îngropat în cenuşa oraşelor româneşti ce au ars la revoluţie” spune Michnik, foarte sigur pe el, fără a exclude însă posibilitatea ca epigoni ai comunismului să mai apară în viitor, semănând disensiuni prin calomniile proferate sau amăgind cu poleială aurită a unei false imagini.
Drama revoluţiei române, “singura revoltă violentă din Europa de Est şi singura al cărei triumf rămâne cel mai problematic” a mai fost subiectul unui alt articol publicat în acelaşi ziar new-yorkez, pe 2 aprilie 1990. Ilustrat cu fotografii inedite, articolul pistona pe haosul acelor zile de decembrie care au marcat sfârşitul dictaturii.
Time
“Europa – facturile ajung la scadenţă” este titlul articolului publicat în revista Time la un an de la evenimentele care au schimbat faţa estului Europei, o analiză politică, dar şi economică a stadiului în care se aflau statele foste comuniste. Care este preţul libertăţii, întreba John Borrell, autorul articolului, făcându-se ecoul nemulţumirilor est europenilor. Preţul a fost deja plătit de jertfele omeneşti, câteva sute de morţi, marea lor majoritate în România, remarca jurnalistul, concluzionând că: “după un an de libertate, Europa de Est îşi dă seama că răsturnarea statuilor lui Stalin şi Lenin este mult mai uşor de realizat decât construirea unor democraţii durabile şi stabilirea unei pieţe libere”.
BBC News
După o decadă, când totul se vedea mai limpede şi cu o mai mare detaşare, societatea britanică de difuziune, BBC, relua subiectul revoluţiei, făcând o rememorare a evenimentelor din decembrie ’89, care au dus la moartea a sute de oameni şi la dispariţia sistemului comunist prin execuţia soţilor Ceauşescu. Revoluţia română a fost cea care a pus “punctul final valului de revoluţii europene ale anului 1989, o apoteoză sângeroasă şi dureroasă” pentru mulţi dintre noi.
http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_206.html
Washingtonpost.com
Cotidianul american scria pe 23 decembrie 1989 despre bucuria romanilor ce trăiesc peste ocean la aflarea veştii fugii dictatorului Ceauşescu, după ce, doar cu câteva zile mai înainte, fuseseră revoltaţi de ştirile care anunţau reprimarea mişcărilor de protest din Timişoara. Jubilarea ia locul revoltei, este expresia prin care jurnalistul de la Washington Post reflecta starea emoţională a emigranţilor români.
Le Monde.fr
Pe 9 ianuarie 1990, Le Monde surprinde reacţia sovietică cu privire la evenimentele din ţara noastră, citându-l pe Eduard Sevarnadze: “Revoluţia română este perfect compatibilă cu a noastră”. Ministrul de externe al URSS nu îşi declara nici cea mai mică rezervă atunci când adresa cele mai bune urări “noilor conducători ai României”.
În acelaşi jurnal francez, de altfel, pe 29 decembrie 1989, apăruse un interesant articol în care se făceau precizări despre susţinerea de care se bucura revoluţia română la moldovenii de peste Prut. Citând agenţia iugoslavă Taniug, Le Monde titra că peste cinci mii de voluntari, membri ai Frontului Naţional Moldovenesc, erau pregătiţi să vină în ajutorul revoluţionarilor români, în ciuda faptului că URSS declarase că nu dorea să se implice, în nici un fel, în România.
Los Angeles Times
Reconstrucţia Guvernului României după recenta schimbare de regim a fost analizată într-un articol publicat în LA Times, pe 14 ianuarie 1990, sub semnătura lui Petre Popescu, unde se vorbeşte despre dificultăţile - inerente, de altfel - ale unei astfel de schimbări politice majore.
The New York Times
Dizidentul polonez Adam Michnik este autorul unei analize politice apărute în New York Times, pe 11 martie 1990, şi care tratează problema schimbării de regim din Europa de Est. ”Sistemul care s-a autoproclamat viitorul omenirii a fost îngropat în cenuşa oraşelor româneşti ce au ars la revoluţie” spune Michnik, foarte sigur pe el, fără a exclude însă posibilitatea ca epigoni ai comunismului să mai apară în viitor, semănând disensiuni prin calomniile proferate sau amăgind cu poleială aurită a unei false imagini.
Drama revoluţiei române, “singura revoltă violentă din Europa de Est şi singura al cărei triumf rămâne cel mai problematic” a mai fost subiectul unui alt articol publicat în acelaşi ziar new-yorkez, pe 2 aprilie 1990. Ilustrat cu fotografii inedite, articolul pistona pe haosul acelor zile de decembrie care au marcat sfârşitul dictaturii.
Time
“Europa – facturile ajung la scadenţă” este titlul articolului publicat în revista Time la un an de la evenimentele care au schimbat faţa estului Europei, o analiză politică, dar şi economică a stadiului în care se aflau statele foste comuniste. Care este preţul libertăţii, întreba John Borrell, autorul articolului, făcându-se ecoul nemulţumirilor est europenilor. Preţul a fost deja plătit de jertfele omeneşti, câteva sute de morţi, marea lor majoritate în România, remarca jurnalistul, concluzionând că: “după un an de libertate, Europa de Est îşi dă seama că răsturnarea statuilor lui Stalin şi Lenin este mult mai uşor de realizat decât construirea unor democraţii durabile şi stabilirea unei pieţe libere”.
BBC News
După o decadă, când totul se vedea mai limpede şi cu o mai mare detaşare, societatea britanică de difuziune, BBC, relua subiectul revoluţiei, făcând o rememorare a evenimentelor din decembrie ’89, care au dus la moartea a sute de oameni şi la dispariţia sistemului comunist prin execuţia soţilor Ceauşescu. Revoluţia română a fost cea care a pus “punctul final valului de revoluţii europene ale anului 1989, o apoteoză sângeroasă şi dureroasă” pentru mulţi dintre noi.
http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_206.html
Un site despre Revoluţia din Decembrie
Am găsit, din întâmplare, o adresă la care am citit:
"Secretariatul de Stat Pentru Problemele Revoluţionarilor a aprobat Proiectul Reţelei Naţionale a Revoluţionarilor Online propus de către www.portalulrevolutiei.ro.
Proiectul va fi finanţat şi dezvoltat etapizat, în prima etapă urmând să fie realizate 20 de site-uri pentru organizaţii ale revoluţionarilor de pe întreg teritoriul ţării."
Adresa este: http://www.portalulrevolutiei.ro/
"Secretariatul de Stat Pentru Problemele Revoluţionarilor a aprobat Proiectul Reţelei Naţionale a Revoluţionarilor Online propus de către www.portalulrevolutiei.ro.
Proiectul va fi finanţat şi dezvoltat etapizat, în prima etapă urmând să fie realizate 20 de site-uri pentru organizaţii ale revoluţionarilor de pe întreg teritoriul ţării."
Adresa este: http://www.portalulrevolutiei.ro/
Cum a început...
Se împlinesc 18 ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie.
De câteva zile, radioul şi televiziunea prezintă mărturii şi aduc în faţa ascultătorilor şi privitorilor martori ai acelor zile. Poate că, persoane mai timide nu vor să spună ce au văzut, ce au gândit atunci. Poate alţii vor să povestească şi nu au găsit modalitatea de a face acest lucru. Vă invit aici, să scrieţi şi să discutăm despre acele zile fierbinţi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
