Reacţii ale publicaţiilor din străinătate

Bogdan Oproiu, citind presa străină, alege:

Washingtonpost.com
Cotidianul american scria pe 23 decembrie 1989 despre bucuria romanilor ce trăiesc peste ocean la aflarea veştii fugii dictatorului Ceauşescu, după ce, doar cu câteva zile mai înainte, fuseseră revoltaţi de ştirile care anunţau reprimarea mişcărilor de protest din Timişoara. Jubilarea ia locul revoltei, este expresia prin care jurnalistul de la Washington Post reflecta starea emoţională a emigranţilor români.

Le Monde.fr
Pe 9 ianuarie 1990, Le Monde surprinde reacţia sovietică cu privire la evenimentele din ţara noastră, citându-l pe Eduard Sevarnadze: “Revoluţia română este perfect compatibilă cu a noastră”. Ministrul de externe al URSS nu îşi declara nici cea mai mică rezervă atunci când adresa cele mai bune urări “noilor conducători ai României”.

În acelaşi jurnal francez, de altfel, pe 29 decembrie 1989, apăruse un interesant articol în care se făceau precizări despre susţinerea de care se bucura revoluţia română la moldovenii de peste Prut. Citând agenţia iugoslavă Taniug, Le Monde titra că peste cinci mii de voluntari, membri ai Frontului Naţional Moldovenesc, erau pregătiţi să vină în ajutorul revoluţionarilor români, în ciuda faptului că URSS declarase că nu dorea să se implice, în nici un fel, în România.

Los Angeles Times
Reconstrucţia Guvernului României după recenta schimbare de regim a fost analizată într-un articol publicat în LA Times, pe 14 ianuarie 1990, sub semnătura lui Petre Popescu, unde se vorbeşte despre dificultăţile - inerente, de altfel - ale unei astfel de schimbări politice majore.

The New York Times
Dizidentul polonez Adam Michnik este autorul unei analize politice apărute în New York Times, pe 11 martie 1990, şi care tratează problema schimbării de regim din Europa de Est. ”Sistemul care s-a autoproclamat viitorul omenirii a fost îngropat în cenuşa oraşelor româneşti ce au ars la revoluţie” spune Michnik, foarte sigur pe el, fără a exclude însă posibilitatea ca epigoni ai comunismului să mai apară în viitor, semănând disensiuni prin calomniile proferate sau amăgind cu poleială aurită a unei false imagini.

Drama revoluţiei române, “singura revoltă violentă din Europa de Est şi singura al cărei triumf rămâne cel mai problematic” a mai fost subiectul unui alt articol publicat în acelaşi ziar new-yorkez, pe 2 aprilie 1990. Ilustrat cu fotografii inedite, articolul pistona pe haosul acelor zile de decembrie care au marcat sfârşitul dictaturii.

Time
“Europa – facturile ajung la scadenţă” este titlul articolului publicat în revista Time la un an de la evenimentele care au schimbat faţa estului Europei, o analiză politică, dar şi economică a stadiului în care se aflau statele foste comuniste. Care este preţul libertăţii, întreba John Borrell, autorul articolului, făcându-se ecoul nemulţumirilor est europenilor. Preţul a fost deja plătit de jertfele omeneşti, câteva sute de morţi, marea lor majoritate în România, remarca jurnalistul, concluzionând că: “după un an de libertate, Europa de Est îşi dă seama că răsturnarea statuilor lui Stalin şi Lenin este mult mai uşor de realizat decât construirea unor democraţii durabile şi stabilirea unei pieţe libere”.

BBC News
După o decadă, când totul se vedea mai limpede şi cu o mai mare detaşare, societatea britanică de difuziune, BBC, relua subiectul revoluţiei, făcând o rememorare a evenimentelor din decembrie ’89, care au dus la moartea a sute de oameni şi la dispariţia sistemului comunist prin execuţia soţilor Ceauşescu. Revoluţia română a fost cea care a pus “punctul final valului de revoluţii europene ale anului 1989, o apoteoză sângeroasă şi dureroasă” pentru mulţi dintre noi.

http://www.portalulrevolutiei.ro/arhiva/2004_206.html